| Sat | |
| |
|---|---|
| Nume | Şteanca |
| Populaţie |
936 |
| Primar | Os Ves Ilavă |
| Se află în | Judeţul Codria |
- Vedeţi această pagină pentru o traducere în limba ovetabienească.
Şteanca (ovetabienească: Ştanȝă, adlibitană: Ŝtænká) este o comună din judeţul Codria, Adlibita. Satul a fost înfiinţat de ciobani ovetabieni originari din Slovenia în secolul XIX. În prezent, această localitate se consideră a fi centrul cultural şi principal al neamului ovetabian, datorită faputului că este singura localitate din lume unde limba ovetabienească este recunoscută ca o limbă oficială.
În Şteanca se găsesc o biserică şi o şcoală, iar în fiecare săptămână se organizează un târg. Actualul primar al comunei este domnul Os Ves Ilavă, un politician de origine ovetabiană. Lângă ovetabienească, ştăncenii vorbesc română.
Etimologie[]
O casă în stil tipic ovetabienesc
Deşi există diverse teorii, nu se ştie exact de unde provine numele Şteanca, respectiv Ştanȝă. Unii spun că provine de la cuvântul "stâncă", căci acest sat a fost construit lângă o stâncă enormă. O altă posibilitate ar fi următoarea: conform altora, ciobanii (adică cei care au fondat acest sat) ar fi vrut să-i dea localităţii numele "Şteangă". "Ştea" înseamnă "cetate" în limba ciobanilor ovetabieni şi "-(n)gă" este un sufix, care apare frecvent şi în alte nume sau cuvinte ovetabieneşti. Însă, aceasta nu explică de ce numele localităţii ar fi fost schimbat între timp în amândouă limbi ale comunei.
Istorie[]
Şteanca a fost fondată în secolul XIX, mai exact în jurul anului 1830, de un grup de ciobani din Slovenia, care aparţinea Austriei pe vremea aceea. Aceşti imigranţi se numeau Ovetaborienii, după localitatea Tabor din actuala Slovenie de unde au plecat, iar prefixul folosit Ove înseamnă "aceştia" în limba sârbă, deci era vorba de aceşti oameni din Tabor. Deşi limbile slavice sunt dominante în această regiune, limba ovetabienească este o limbă romanică de est deci este apropiată de limba română. Conform multora istoricilor, ovetabienii ar fi slavi romanizaţi.
Ovetabienii veneau să trăiască în munţii Adlibitei pentru că în ţara lor fuseseră acuzaţi că ar fi dat foc caselor consătenilor sloveni. Slovenii, furioşi, îi dăduseră afară pe ovetabieni iar aceştia avuseseră nevoie de o nouă locuinţă. Aceşti ciobani se duseseră înspre sud să-şi caute un loc mai sigur unde puteau să trăiască în toată liniştea. Odată ajunşi în Adlibita, au decis să rămână şi să se stabiliească.
Abia în 1847, autorităţile adlibitene au recunoscut noua localitate Şteancă. Într-un document de pe vremea aceea, găsit recent în arhivele naţionale adlibitene din Christianenburg, devine clar cum gândeau adlibitenii şi conducerea adlibitană despre noii locuitori din nord-vest. În acest document, scris de mâna lui Alecsandri Scefan, se scrie următoarea:
Un cioban cu oile lui în apropierea satului.
Sceanga [ŞTEANCA] esce una localitate noua unde oameni vorbescu un dialect care esce alt fel dechit Adlibitenesce. Aflatu printre munti, abia acuma conducatori ali Adlibitiei or descoperito. Esce un sat sarac deoarece cei mai multi locuitori sont ciobani cari locuiesc pre munte. Ce deosebesce satu acesta de alte localitati adlibitenesci, esce demografia acestui sat. Aproape toti locuitori sunt barbati si asa ceva nu sa mai vedut in tarisoara nostra.
Viaţa nu era simplă pentru ovetabieni, căci erau foarte izolaţi şi săraci. Lângă asta, adlibitenilor li se părea acest popor de ciobani un popor fără valoare.
Al doilea război modial[]
În cel de-al doilea război mondial, mulţi tineri ovetabieni au fost chemaţi să lupte în numele Adlibitei împotriva statelor duşmane. Faimosul comandant ovetabian Schipu Tărlatu din armata adlibitană încă este simbol pentru victoria adlibitană, pentru că a învins puternica armată a Rusiei într-o luptă groaznică.
Administrativ[]
Şteanca face parte din judeţul Codria, căruia capitală se află în Măneni. Ca fiecare comună adlibitană, Şteanca are un primar care conduce. Actualul primar acestei comune este Os Ves Ilavă, care este de origine ovetabiană. Ce deosebeşte Şteanca de celelalte localităţi din Adlibita, în aspect administrativ şi politic, este consiliul local. Oficial, aşa cum domnul Ilavă explicase anul trecut în câteva ziare locale, acest consiliu ar trebui să-l ajute pe primar la conducerea comunei. Dar până acum, consiliul încă n-a fost dat în folosinţă sau încă nu funcţionează cum trebuie.
Următorii politicieni fac parte din consiliul Ştăncii:
Populaţie[]
La recensământul din 2008, Şteanca avea 936 locuitori dintre care 675 erau bărbaţi. Din punct de vedere etnic, populaţia Ştăncii era alcătuită din 698 ovetabieni[1], 203 adlibiteni iar 35 ştănceni nu şi-au declarat etnia. Aproape toţi locuitorii erau creştini. Aproximativ 54% vorbea limba ovetabienească ca limba maternă.
Tradiţii[]
Locuitorii satului au un dans tradiţional care se numeşte Ȝodreul. Cunoscute sunt poveştile ovetabieneşti scrise de ciobani, de exemplu povestea Nunşaul aşi y'răvulpă (Călugăriţa şi vulpea).
Hartă[]
|
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "editează pagina". |
| aici locuieşte: DE VÂNZARE |
*1 | aici locuieşte: DE VÂNZARE |
aici locuieşte: DE VÂNZARE |
*2 | aici locuieşte: DE VÂNZARE |
aici locuieşte: DE VÂNZARE |
*3 | aici este: Pădure |
*4 | aici locuieşte: DE VÂNZARE |
|---|
Vezi şi[]
Referenţe[]
- ↑ De multe ori copii de bărbaţi ovetabieni şi femei adlibitene, căci femeile ciobanilor rămăseseră în Slovenia.
| <font="black">Navigare (modifică) | 
|
|
